PUFULIȚA CU FLORI MICI (epilobium parviflorum)
Denumiri populare: limbricaş, răsgoage, sburătoare
Descriere
Este o plantă perenă, erbacee, care aparține familiei Onagraceae și care poate ajunge la o înălțime de până la 80 cm. Tulpina este erectă, acoperită cu perișori abundenți în partea inferioară. Frunzele inferioare și din mijloc sunt opuse, cele superioare sunt alterne, lanceolate sau alungit-ovate, pufoase. Are inflorescențe rare, dispuse în panicule care apar în iunie – iulie. Petalele floricelelor au o culoare violetă sau roz pal. Fructele sunt capsule cilindrice, semințele au 0,5-2 mm lungime, o culoare maronie-neagră și sunt acoperite cu peri.
Numeroase specii ale genului apar în regiunile temperate, dintre aceste specii înrudite, unele sunt foarte asemănătoare, iar apartenența plantelor la o anumită specie necesită de multe ori o examinare sub microscop. Pufulița cu flori mici și celelalte specii înrudite preferă locurile umede, mlăștinoase, pajiștile și țărmurile umede, pădurile mlăștinoase sau izolate, asociațiile de plante din zonele aluviale, unde, de multe ori, apar într-o abundență considerabilă.
Colectarea:
Substanța activă se obține din tulpina situată deasupra solului (Epilobii herba). Se culege la apariția primelor flori. Porțiunile mai groase ale tulpinilor nu pot ajunge în substanța uscată. Se cunosc mai multe specii înrudite, care se pot confunda foarte ușor și care se încrucișează frecvent, de aceea, culegerea plantei necesită o precauție deosebită. De obicei din 5 kg de plante proaspăt culese se obține 1 kg de substanță uscată.
Substanțe active:
Conține beta-sitosterol și esteri de sitosterol, flavonoide, saponine triterpenice și taninuri.
Utilizare:
Efectul benefic al beta-sitosterolului în prima etapă al hipertrofiei prostatei a fost deja dovedit clinic. Prin utilizare regulată se poate evita hipertrofia prostatei. Pufulița cu flori mici reduce frecvența urinărilor nocturne și permite un somn liniștit. Datorită efectelor sale anti-inflamatorii, planta constituie un remediu foarte eficient împotriva cistitei și al disfuncțiilor vezicii urinare, fiind recomandată atât femeilor cât și bărbaților. Nu se cunosc efecte secundare dar utilizarea prelungită poate provoca iritații ale stomacului sau intestinelor. În medicina populară este frecvent utilizată pentru tratarea inflamației sau hipertrofiei benigne a prostatei, fie individual fie în amestec cu alte plante.
Ceai: o lingură de plante uscate tocate se opărește cu 2,5 dl de apă clocotită, se lasă acoperit timp de 15-20 de minute. Se recomandă 2-3 căni de ceai pe zi.
Orice bărbat cu vârsta peste patruzeci de ani ar trebui să bea câte o cană de ceai pe săptămână. Utilizarea ulterioară depinde de frecvența urinărilor nocturne.