Descriere
Molidul (Picea abies) este o specie de arbori coniferi care face parte din familia Pinaceae, și subfamilia Abietoideae.
Frunzele, acele de molid sunt persistente, în general în 4 muchii. Solzii subțiri ai conurilor nu cad niciodată. Acele de molid sunt așezate spiralat, de jur împrejurul lujerului. Tampoanele de frunze rămase după căderea acelor fac ramura molidului aspră la atingere (ramurile altor specii sunt de obicei netede).
Conurile care atârnă, cad, de regulă, după 2 ani. Molidul se recunoaște după forma conic-piramidală a coroanei sale. Are o înrădăcinare superficială, iar scoarța sa subțire este acoperită de solzi.
Speciile de conifere veșnic verzi sunt utilizate de mii de ani. Frunzele veșnic verzi ale acestora simbolizează permanența, vitalitatea, energia inepuizabilă. Vechii greci, romanii, popoarele medievale cunoșteau și foloseau mugurii, conurile, semințele, rășina și uleiurile esențiale ale diferitelor conifere.
Substanțe active
Majoritatea componentelor uleiului volatil de molid fac parte din categoria hidrocarburilor monoterpenice și esteri ai acizilor carbonici ai acestora. Rășina de molid este alcătuită din lignani și alte substanțe cu efect puternic antioxidant.
Recoltare
Recoltarea mugurilor de molid, a conurilor și a cetinii pentru sirop se face primăvara.
Efecte terapeutice
Întărește sistemul imunitar, stimulează pofta de mâncare.
În trecut s-a considerat întăritor de plămân, se folosește în tratarea afecțiunilor respiratorii, calmează tusea, este un bun expectorant, ameliorează tusea uscată.
Are efect antiinflamator, antiseptic, se folosește la dureri de gât, dar ameliorează și simptomele artritei, de gută și durerile musculare.
Are efect sedativ.
Rășina are efect de vindecare a rănilor.
Utilizare
Din mugurii proaspeți de primăvară se prepară siropul întăritor al sistemului imunitar și contra tusei. Aceasta se prepară cu sau fără fierbere. Mugurii trebuie stratificați într-o sticlă mare: prin alterarea unui strat de muguri, unui strat de zahăr și lăsat la macerat, la soare, timp de o lună sau două, apoi pusă în cămară. Iarna poate fi utilizat în continuu, mugurii opăriți în ceai medicinal cu alte plante, fiind foarte gustos, și, dat fiind, că mugurii sunt cruzi, efectul lor este mult mai benefic.
Mugurii pot fi macerați și în miere, fiind foarte gustos și benefic. Mierea macerată împreună cu muguri este mai diluată, mai acră, și stă foarte bine peste iarnă. Mugurii scoși din miere se folosesc la prepararea de plante medicinale.
Prepararea mierii cu muguri de brad: Ameliorează rapid simptomele durerilor de gât, ale tusei spasmodice. Se prepară primăvara din mugurii proaspeți, pentru a avea destul timp pentru macerare până la iarnă. După apariția mugurilor proaspeți se așteaptă să se dezvolte puțin, dar să nu se întărească, să devină lemnos. Mugurii de molid culeși se spală bine, se lasă să se scurgă foarte bine pe șervete din hârtie și se așază într-un borcan, peste care se toarnă 1 kg de miere și se lasă, la soare, timp de 1-2 luni. Soarele selectează în mod natural substanțele active benefice și uleiurile volatile din muguri. Mierea se toarnă apoi printr-o sită într-o altă sticlă. Peste părțile rămase în sită se poate turna ceai fierbinte, astfel nici mierea nefiind irosită. Mierea astfel preparată și efectele benefice ale acesteia vor fi și mai valoroase pe timpul iernii și în caz de dureri de gât.
Siropul din conuri de brad este la fel de valoros, cu substanțe active benefice.
Uleiul esențial de molid este antiseptic, întăritor și cu efect răcoritor. Masajul cu ulei de molid este foarte bun împotriva oboselii și a mahmurelii.
În trecut, infuziile cu cetină, muguri, semințe adăugate în apa de baie se foloseau în tratarea artritei, durerilor musculare, slăbiciunilor musculare, gutei și, de asemenea, iarna a fost utilizată în caz de răceli, având efect sudorific.
Se pregăteau băi calde de picioare contra transpirației picioarelor.
Se făcea gargară cu ceai în caz de amigdalită.
Se făceau inhalații cu decoct pentru tratarea bolilor respiratorii și pulmonare, precum și în caz de sinuzită.
Rășina este considerată cel mai bun agent de vindecare a rănilor, pentru orice tăietură, rană, dar și în cazul picioarelor și mâinilor uscate. Răşina este un amestec dens care conține uleiuri volatile şi au rolul de a apăra coniferele de numeroase insecte. Are un efect antimicrobian puternic și previne formarea de bacterii. În medicina populară din întreaga lume și în țara noastră, crema preparată din rășină de molid se folosește în tratarea bolilor ca artrita, abcese, arsuri, răceli, tuberculoză, tuse, diaree și alte tulburări digestive, dureri de cap, dureri de gât, reumatism, pietre, tumori și diferite răni.
Crema poate fi aplicată pe întreg corpul, de mai multe ori pe zi, într-un strat subțire. După aplicare, acesta trebuie ușor frecat în piele. Se recomandă spălarea cu apă caldă a părților corpului ce urmează a fi tratate cu cremă, deoarece crema este mai eficientă pe pielea curată. Pentru un efect mai puternic se recomandă înfășurarea părții tratate cu cremă într-un prosop și folie polivinil.
Unguentul se poate pregăti și din cantități egale de ulei terebentină de zada și vaselină albă, dacă acestea se topesc și se amestecă. Are efect antiseptic.
Semințele conului de molid se cunosc din cele mai vechi timpuri. Semințele de molid conțin substanțe active foarte valoroase. Semințele de molid s-au cules cu mâna din conuri, iar cele cu resturi de semințe, s-au introdus în cuptor, astfel putând fi scoase cu ușurință semințele. Se pot consuma crude, prăjite, măcinate și pot fi conservate foarte bine în miere. Devin ușor râncede. Există foarte multe tipuri de semințe de pin comestibile, în Asia și Italia sunt folosite ca condiment în diferite salate, mâncăruri cu carne. Semințele au fost cunoscute și de către indieni, soldații legiunilor romane, în cultura orientală și de către strămoșii noștri.