Denumiri populare: coada vacii, coada boului, lumânarea-domnului, lipan

Descriere:

Lumânărica este o plantă bianuală, care aparține familiei Scrophulariaceae. În primul an de vegetație planta dezvoltă o rozetă bazală, formată din frunze lanceolate ascuțite, cu margini dantelate, având o lungime de 20-30 cm. În al doilea an de viață se dezvoltă tulpina de formă pentagonală, de 1,5-2 m înălțime, cu frunze dispuse alternativ. Florile grupate în raceme spiciforme sunt așezate în partea superioară a tulpinii. Florile galbene sunt dispuse individual sau sunt grupate câte 3-5. Înflorește din iunie până în august, florile se deschid dimineața devreme.

Se poate întâlni pe pășuni, pe margini de drumuri, în asocieri de buruieni. Rezistă la secetă și la frig, necesită multă lumină.

Colectarea:

În scop terapeutic se utilizează florile (Verbasci flos), din care trebuie colectate doar petalele. Frunzele (Verbasci folium) conțin de asemenea substanțe active. Florile se recoltează pe timp uscat, în ziua înfloririi, înainte de masă. Este foarte sensibilă la presare. Petalele colectate trebuie uscate la soare sau în uscător artificial, în ziua în care au fost colectate, până pot fi sfărâmate.

Substanțe active:

Principalele substanțe active ale florilor de lumânărică sunt mucilagiile și saponinele. De asemenea, conțin zahăruri, flavonoide și carotenoide.

Utilizare:

Florile speciilor de luminărică sunt folosite pentru efectul calmant, expectorant, emolient, sudorific. Reduce iritația de tuse, se folosește frecvent în amestecurile de ceaiuri expectorante și emoliente. Prezintă efect antiviral și slab antibacterian. Datorită efectului emolient și expectorant, în medicina populară se utilizează frecvent în tratarea răcelii. În industria cosmetică se utilizează în fabricarea șampoanelor pentru îngrijirea părului blond.