Denumiri populare: teiul cu frunza mică, teiul pădureț, teiul roșu pădureț, teiul de mijloc, teiul căpresc, teiul de deal, teiul de pădure, teiul fluturesc,

Descriere:

Speciile de tei (Tilia spp.) fac parte din familia Tiliaceae și sunt foioase înalte cu o coroană bogată. Frunzele simple, asimetrice, cu pețiol lung sunt dispuse alternativ, au margini zimțat și o formă de inimă asimetrică. Florile hermafrodite de tip 5 au un miros plăcut și multe stamine proeminente. Florile galben-albicioase se grupează câte 4-15 și formează raceme pedunculate. Teiul pucios (T. cordata) înflorește la sfârșitul a lunii iunie în timp ce teiul cu frunza mare (T. platyphyllos) înflorește un pic mai repede, la începutul și mijlocul lunii.

Teiul pucios apare în zonele montane și de deal, până la o altitudine de 1400 m deasupra nivelului mării și preferă solurile ușor acide. Teiul cu frunza mare crește atât pe câmpie cât și în zonele montante până la o înălțime de 1200 m. Preferă solurile proaspete, bogate în humus dar nu este sensibil la aciditate. Ambele specii sunt frecvent plantate în parcurile din orașe sau la marginea aleilor.

Colectarea:

Atât în cazul teiului pucios cât și în cazul teiului cu frunza mare, florile uscate (Flos Tiliae) sunt cele care conțin substanțe active. Este important ca colectorii să cunoască deosebirile dintre speciile utilizate în scopuri medicale și teiul argintiu. Florile se culeg atunci când apar cele din mijloc. Înainte de uscarea lor, este important să îndepărtați celelalte părți ale plantei (frunze, muguri, fructe) din amestec.

 Substanțe active:

Conține flavonoizi (quercetină, tilirozidă), o cantitate mică de ulei esențial, taninuri, substanțe mucoase și glicozide cianogenice.

Utilizare:

Datorită efectelor sudorifice, expectorante și dizolvante, substanța activă obținută din florile de tei pucios și tei cu frunza mare se poate utiliza individual sau în amestec cu alte ceaiuri, mai ales pentru tratarea răceli. Se folosește frecvent ca component al ceaiurilor diuretice și pentru întărirea stomacului sau amestecuri pentru clătirea gâtului sau gurii. Este cunoscut și pentru efectul ușor sedativ.

Din lemnul speciilor de tei se fabrică și cărbune medical care se utilizează în caz de infecții intestinale sau enterită dar se poate folosi și ca materie primă pentru fabricarea unor produse cosmetice sau pentru îngrijirea tenului.

Ceai de tei pentru durere în gât:

O linguriță de flori de tei se amestecă cu 200 ml de apă clocotită iar amestecul se lasă să stea pentru de 10-15 minute. Se recomandă câte de 2-3 câni de ceai pe zi, îndulcit cu miere sau zahăr.

Preparat cu tei pentru clătirea gâtului:

20 de grame de flori uscate se amestecă cu 200 ml de apă și o jumătate de lingurița de bicarbonat de sodiu. În caz de amigdalită, preparatul se face pe bază de ceai fierbinte, pentru că astfel este și mai eficient.

Baie cu flori de tei:

500 grame de flori uscate se adaugă în 3 litri de apă clocotită, se strecoară și se amestecă în apa de baie. Recomandăm o baie de 15-20 de minute.