Denumiri populare: sulfină, sulcină, iarba de piatră, trifoi mare, molotru

Descriere:

Sulfina galbenă este o plantă anuală sau bianuală, care face parte din familia Fabaceae. În rădăcina sulfinei se dezvoltă bacterii fixatoare de azot. Are o tulpină ramificată, care crește de obicei la înălțimea de 30-80 cm, dar poate ajunge și la dimensiuni mai mari. Frunzele sunt trifoliate, cu foliole obovate în partea inferioară, mai înguste și lanceolate în cea superioară. Florile mici, galbene, dispuse la subțioara frunzelor, formează raceme subțiri și alungite.

Sulfina galbenă este o plantă răspândită în Eurasia, care poate fi întâlnită în asocieri de buruieni de pe terenurile arabile, la marginea drumurilor, pășuni, fiind o specie cu adaptibilitate foarte largă.

Colectarea:

Produsul vegetal utilizat în scopuri terapeutice reprezintă partea aeriană a plantei (Meliloti herba), cu o lungime de cel mult 40 cm, respectiv vârfurile înflorite (Meliloti flos). Planta se recoltează la începutul perioadei de înflorire. Uscarea și depozitarea este corespunzătoare dacă frunzele își păstreză culoarea verde, iar florile rămân de culoare galbenă și își păstrează mirosul aromat de fân proaspăt cosit.

Substanțe active:

Mirosul caracteristic al produsului vegetal uscat se datorează cumarinei și derivaților ei, care se produc în cursul deshidratării. Petalele de flori conțin flavonoide (kempferol și quercetin), acestea fiind responsabile pentru culoarea galbenă.

Utilizare:

Este o plantă medicinală cunoscută din timpuri străvechi, folosită încă din antichitate pentru efectele sale benefice. Are efect antiinflamator, îmbunătățește circulația limfatică și se utilizează pentru tratarea părților edematoase ale corpului. Pentru uz extern este indicat în tratarea vânătăilor, entorselor, luxațiilor. La utilizare produsul vegetal umectat în apă fierbinte se împachetează într-un săculeț de pânză, și se așează pe zona afectată, sau pe membrul rănit se aplică un bandaj din pânza înmuiată în decoct. Decoctul din flori de sulfină este folosit pentru tratarea varicelor și hemoroizilor, sau a edemelor cauzate de tulburările circuitului limfatic. În medicina populară se utilizează ca diuretic, respectiv pentru tratarea tulburărilor digestive. Deoarece conținutul de cumarină este variabil, pentru uz intern se recomandă utilizarea produselor farmaceutice, a căror conținut de substanță activă este determinat cu precizie.